Vânătorii de Cadavre – Cioclii de Serviciu ai Online-ului Autohton

0
2458
vanatorii de cadavre online

Vânătorii de Cadavre din Online-ul Patriei

Respirăm, trăim și murim în online. Este un adevăr, fie că suntem sau nu de acord cu asta. Empatizam cu orice postare ni se derulează pe news feed-ul paginii de pe rețeaua de socializare. Dăm like, share ,comentam, ne amuzăm, facem politică, schimbam guverne, cerem sau acordăm ajutorul…cu alte cuvinte, ne substituim viața reală în mediul virtual, printre sutele sau miile de „prieteni”.

De ceva timp, însă, am o mică problemă.  Mă simt jefuit mental în momentul în care „îmi vinzi gogoși” pe net.
Urmăresc de ceva vreme o pagină a unei publicații cu pretenții în online-ul românesc…și nu o fac că m-ar interesa subiectele , ci vreau doar să văd până unde poate merge nesimțirea acestor ” profesioniști”. Nu divulg numele publicației, pentru că nu vreau să îi fac reclamă, nici chiar negativă!

Zilnic, „jurnaliștii” respectivi, fac un deep research după persoane decedate. E un necrolog foarte updatat. Ziua și mortul. O fi un trend…

Ideea este că ne livrează titluri click-băit , bumbastice, tragice, care ne anunță că am mai pierdut ” un mare actor”, un „mare sportiv” sau un orice alt „mare”.
De cele mai multe ori ( ca să nu zic aproape de fiecare dată ) suntem trimiși pe o pagină , unde articolul are două-trei fraze, scrise parcă de niște elevi din școala primară și care nu au nicio legătură cu postarea care ne-a adus pe site.

” Marele actor” este de fapt un circar de duzină, care a murit în urma unui accident, ” marele sportiv” este un obscur antrenor din liga a cincea din Trinidad Tobago, mort de bătrânețe la 85 de ani…și așa mai departe. Nu zic, toată compasiunea pentru familiile bieților decedați…doar că, pur și simplu, cred că nu ne interează subiectul. Singurul fapt care ne interesa era ce mare personalitate ne-a părăsit, și că România noastră va fi mai săracă odată cu dispariția lui.

În fotografiile postării apar, de obicei, lumânări aprinse, fani devastați de durere, chiar și popi, sicrie, cruci și coroane funerare. Peisajul e zugrăvit deprimant…și mai că îți vine să verși și câteva lacrimi de durere. Asta până ajungi la articol…și toată starea creată cu atâta „muncă” se duce pe apa sâmbetei. Și începi să te descarci…Cum? Cu un comentariu…

Atâtea comentarii cu trivialități nu mi-a fost dat să văd niciunde altundeva. Sunt luați la rând morții, familia, tot arborele genealogic, de la cei cu papucei – pân’ la cei cu pătrustrei. Nu scapă niciunul…și sunt sute de astfel de comentarii. Unii, mai elevați, se mulțumesc să îi trimită la un control psihiatric, alții îi cataloghează cu ” Ziar de kkt „…

Și stau și mă întreb…oare marii creatori de content online și-au atins scopul? Dacă ar fi să contorizăm traficul…aș spune că da, dar dacă aș număra comentariile pe care le strâng postarile lor, aș întreba…cu ce preț?

Oare cât va mai funcționa această cerșetorie de like-uri? Cum ar putea fi combătută?
Din punctul meu de vedere soluția este simplă…ignorarea este răspunsul.
Oameni buni…nu aduceți niciun plus valoare online-ului…nu ne interează știrile voastre expirate, treziți-vă și furnizați-ne știri utile…și, poate, doar atunci vom mai deschide pagina voastră.

Până atunci, trăiască online-ul românesc…și marii săi creatori – ” Vânătorii de cadavre „!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here